Sesiunea anuală de referate și comunicări științifice
În data de 16 iulie 2024, la Banca de Gene Suceava a avut loc Sesiunea anuală de referate și comunicări științifice, acțiune organizată sub patronajul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”, Secția de Cultura Plantelor de Câmp.
Deschiderea reuniunii i-a revenit doamnei dr. biolog Silvia Străjeru, directorul Băncii, în dubla sa calitate de organizator și gazdă, care a salutat și mulțumit tuturor participanților, peste 80 de cercetători, cadre didactice universitare, membri ai ASAS, accentuând asupra importanței și necesității cooperării pentru asigurarea conservării și utilizării eficiente a diversității genetice, în general, a celei vegetale, în mod particular.
Desfășurat în format mixt, la eveniment a fost prezentă, on-line, conducerea ASAS, prin domnii Vicepreședinte dr. ing. Aurel Florentin Badiu și Președinte al Secției Cultura Plantelor de Câmp, dr. ing. Alecsandru Pascu.
Două entități de prestigiu din Chișinău, anume Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecția Plantelor și Grădina Botanică, reprezentate de doamnele director dr. Larisa Andronic și, respectiv dr. Irina Sfeclă s-au numărat printre participanții virtuali.
Componenta educațională ieșeană, de la Universitatea Științele Vieții, alcătuită din doamna/domnii conf. dr. Violeta Simioniuc, prof. dr. Dănuț Simioniuc, conf. dr. Iulian Gabur și asistent cercetare Tiberiu Sârbu ne-a onorat cu prezența la Suceava, echipă cu care Banca are o colaborare de lungă durată și cu rezultate notabile.
În alocuțiunea de deschidere, doamna Silvia Străjeru a subliniat faptul că Invitația și Agenda întâlnirii conțin ca elemente de fundal expresia grafică și deviza Zilei Internaționale a Biodiversității 2024, care, în traducere liberă, înseamnă „Participă la Plan”, cu referire la Planul Global de Biodiversitate Kunmimg-Montreal.
Fiind adoptat, în 2022, la cea de-a 15-a Conferință a Părților Contractante (COP15) la Convenția pentru Diversitate Biologică (CBD), în urma unui proces de negociere de patru ani, Planul a fost lansat anul trecut și reprezintă un demers ambițios, a cărui viziune pentru 2050 este aceea a unei lumi care trăiește în armonie cu natura.
Elementele centrale ale Planului sunt patru obiective de lungă durată, proiecție 2050 și 23 de scurtă/medie durată, cu realizare până în 2030, care, în mare măsură, coincid cu țintele stabilite prin Strategia UE privind Biodiversitatea pentru 2030, astfel:
- a. obiectivele de lungă durată:
- b. obiective de scurtă/medie durată, circumscrise următoarelor componente:
Evidențiind legătura dintre diversitatea biologică și cea culturală, toate țările care au adoptat Planul, inclusiv România, s-au angajat să stabilească obiective naționale pentru a contribui la efortul global de stopare a extincției speciilor sau de inversare a acestui fenomen.
S-a reliefat rolul major al fiecărei instituții participante, la Sesiunea anuală a Băncii de Gene, în realizarea obiectivelor Planului Global de Biodiversitate, prin misiunea proprie, aferentă domeniilor de conservare, utilizare, cercetare și inovare, racordată segmentului esențial al biodiversității, cel reprezentat de resursele genetice, fundament al securității alimentare și nutriționale.
Cuvântul introductiv s-a încheiat prin câteva aprecieri privind tema sesiunii „Resursele genetice – de la conservare la utilizare”, sintagmă care n-a fost aleasă întâmplător, fiind o încercare de a crea/consolida legătura dintre cei care care se ocupă de conservarea materialului genetic și cei al căror rol se află în zona utilizării, cercetării, inovării și educației.
De această dată, în prim plan este adusă utilizarea, deoarece nu este suficient să deținem mii de genotipuri păstrate, în condiții științific controlate, trebuie ca potențialul existent în sursele de germoplasmă să fie transferat în cultivare noi, printr-un proces de ameliorare accelerată, care are la bază mijloace și instrumente moderne, înalt de performante, de ultimă generație.
Agenda Sesiunii, moderată de doamna dr. ing Danela Murariu, secretarul științific al Băncii de Gene, a cuprins zece lucrări/comunicări, majoritatea fiind studii pe cereale (șapte), din care patru axate pe caracterizarea/evaluarea unor populații locale de porumb. Diversitatea a fost salvată de cele trei referate care au avut tematici din sfera pomilor fructiferi, a plantelor furajere și a speciilor medicinale & aromatice.
Consemnat de,
Silvia Străjeru
Director,
Banca de Gene Suceava
) | ) |
) | ) |
) | ) |
) | ) |
) | ) |
) | ) |
) |