Caracterizarea şi evaluarea primară a resurselor genetice vegetale ajută la individualizarea unei probe şi la descrierea identităţii sale, realizându-se în parcele de regenerare (specii autogame) sau în parcele separate (specii alogame).
Pentru fiecare specie se foloseşte un număr minim de descriptori, elaboraţi pe baza descriptorilor IPGRI şi completaţi cu însuşiri de interes pentru amelioratori.
Prin folosirea descriptorilor de caracterizare şi evaluare se obţin informaţii generale, referitoare la caracterele ereditare, independente sau, într-o oarecare măsură, dependente de factorii de mediu, rezultatul fiind diferenţierea rapidă şi uşoară între fenotipuri.
Această activitate este esenţială deoarece furnizează informaţii despre însuşirile probelor aflate în colecţie, asigurându-se o utilizare cât mai eficientă a germoplasmei conservate.
) | ) |
Foto 1. Efectuarea de observaţii în câmp, la probe de ovăz | Foto 2. Recoltarea probelor de ovăz din câmpul experimental |
Până la nivelul anului 2014, personalul ştiinţific şi tehnic din cadrul compartimentului de evaluare a realizat caracterizarea şi evaluarea unui număr de 3241 de probe ce aparţin la 10 specii de plante, după cum urmează:
| Triticum aestivum | 408 probe |
| Secale cereale | 21 probe |
| Hordeum vulgare | 437 probe |
| Avena sativa | 331 probe |
| Vicia faba | 288 probe |
| Phaseolus vulgaris | 485 probe |
| Phaseolus coccineus | 37 probe |
| Zea mays | 1083 probe |
| Lycopersicon esculentum | 73 probe |
| Capsicum annuum | 78 probe |